Descriere
Biodiversitatea include toate organismele vii care se găsesc pe uscat şi în apă. Toate speciile au un rol şi constituie „ţesătura vieţii" de care depindem: de la cele mai mici bacterii din sol, la cele mai mari balene din ocean. Cele 4 componente de bază ale biodiversităţii sunt genele, speciile, habitatele şi ecosistemele.
Distribuţia vieţii sălbatice şi a varietăţii peisajelor din Europa sunt produsul unor interacţiuni complexe. Proprietăţile fizice de bază ale rocilor, solului conferă structura primară şi au influenţă permanentă. Dar majoritatea detaliilor au fost create prin milenii de procese naturale şi prin activităţile umane, utilizarea terenurilor şi managementul şi impacturile sale asociate. Activităţile umane sunt ele însele determinate de forţele economice, sociale şi de mediu.
Ca rezultat al acestor interacţiuni, particulare pentru Europa s-au dezvoltat „peisajele multifuncţionale" în care practicile culturale tradiţionale susţin o gamă de servicii economice, sociale şi de mediu. Important, aceste practici susţin o diversitate de habitate, animale şi plante caracteristice. Influenţa Europei se întinde mult dincolo de graniţele ei geografice, astfel că poate fi considerat că are cu adevărat o influenţă globală. În aceeaşi măsură în care se preocupă de propriile peisaje, Europa trebuie să se preocupe de recifii de corali şi de pădurile tropicale ale teritoriilor dependente şi chiar de dincolo de acestea.
Genele. Genele sunt blocurile de bază ale construcţiei vieţii. Ele determină caracteristicile tuturor organismelor vii. Menţinerea diversităţii genetice prin conservarea speciilor şi genurilor este piatra de temelie a conservării naturii.
Speciile. Au fost identificate în lume aproape 2 milioane de specii şi se estimează că acestea ar reprezenta doar 20% din totalul celor existente actual pe Terra. Numai solurile găzduiesc un sfert din toate speciile. În afară de microorganisme, insectele sunt cel mai mare şi mai variat grup. Alte gupuri mari includ ciupercile, lichenii şi muşchii. În comparaţie cu alte continente, Europa şi Uniunea Europeană au relativ puţine specii, deşi multe sunt prezente doar în această regiune (adică sunt endemice).
Habitatele. Diferite specii de plante şi animale formează împreună comuniăţi ecologice într-o arie dată sau mediu natural numite habitate. Un habitat include factorii fizici, cum ar fi solul, umiditatea, temperatura şi lumina. Habitatele se fomează ca răspuns la condiţiile de mediu, cum ar fi tipul de sol şi climatul. În Europa activităţile umane au jucat un rol major în modelarea şi crearea habitatelor care au o valoare ridicată a biodiversităţii (de exemplu: pajiştile).
Ecosistemele. Un ecosistem poate include unul sau mai multe habitate diferite. Ecosistemele sănătoase ajută la menţinerea speciilor şi habitatelor, precum şi furnizează bunuri şi servicii critice pentru fiinţele umane.